Motivarea Curții, bazată pe jurisprudența anterioară, potrivit căreia un act normativ abrogat nu poate face obiectul controlului de constituționalitate, este excesiv de formalistă. Așa cum am arătat deja, în speța dedusă controlului de constituționalitate soluția legislativă nu mai subzista la data judecării cauzei și din acest motiv excepția a devenit inadmisibilă, dar numai sub aspectul verificării temeiniciei criticilor intrinseci (care vizau fondul reglementării).
Constituția României statuează prin art.1 că România este stat de drept (alin.3, prima teză), că statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor (alin.4) și că respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie (alin.5). În același timp, Constituția stabilește clar condițiile în care pot fi adoptate ordonanțele de urgență: conform art.115 alin.4 ”Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementată nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora”. În aceste condiții, Curtea Constituțională – garantul supremației Constituției (potrivit art.142 alin.1 din Legea fundamentală) – nu poate neglija verificarea constituționalității unei ordonanțe de urgență cu care a fost sesizată direct de Avocatul Poporului (și care critică în primul rând adoptarea respectivului act normativ cu încălcarea dispozițiilor art.115 alin.4 din Constituție).
Curtea ar fi trebuit să constate că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2017 a fost adoptată cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor art.115 alin.4 din Constituție.
Mircea Minea, Judecător CCR
Astazi, gadele nu te mai baga cu capul in hardau; astazi, el are aerul pios al unui misionar, are indignarea in gat si marile cuvinte ale umanitatii - cinste, adevar, dreptate - pe buze. Astazi, fecalele sunt pregatite pentru a fi inghitite cu creierul. Iar rezultatul este magnific: un post de televiziune transformat in centru de reeducare avariaza, in cateva ore, mintile catorva milioane fata de cele cateva sute, in cativa ani, dintr-un lagar de reeducare", scrie Liiceanu, care face astfel o paralela cu torturile comuniste din anii '50 de la Pitesti, inspirata de reportajul intitulat "Ura scindeaza Romania: experimentul Pitesti, varianta 2017", publicat de Adevarul dupa mitingul PSD de sambata trecuta.
RăspundețiȘtergere"Dupa care, 'raspandind in aer un aspru miros de saracie, umilinta si neputinta'
Având în vedere că, din analiza actelor de urmărire penală, rezultă indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, respectiv:
RăspundețiȘtergere- Favorizare a făptuitorului
- Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului( prevăzută și sancționată de Legea 115/1999)
- Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri,
- Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri
- Fals intelectual,
și întrucât aceste infracțiuni nu intră în sfera de competență de Direcției Naționale Anticorupție, nefiind întrunite condițiile specifice prevăzute în Legea nr.78/2000 republic. sau a OUG nr.43/2002, cu referire la aceste cinci infracțiuni cauza se va disjunge și se va declina spre soluționare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție."
Rar a început o săptămână mai prost decât astăzi, cu decizia CCR de a admite sesizarea lui Tăriceanu privind conflictul instituțional între DNA și guvern. În viziunea echipei conduse de Valer Dorneanu, omul lui Ion Iliescu, DNA a perturbat activitatea guvernului, cercetând modalitatea în care a fost adoptată OUG 13, deși aceasta nu avea toate avizele necesare. Mai rău chiar, un aviz negativ al Ministerului pentru relația cu parlamentul fusese distrus și înlocuit ulterior cu unuil pozitiv. Guvernul și-a căpătat așadar impunitate pentru fărădelegi. CCR nu e la prima abatere: ne amintim cum a paralizat DNA interzicând-i să mai apeleze la tehnica de supraveghere a SRI și cum a decis că încălcarea unei hotărâri de ministru sau a unei norme interne nu constituie abuz în serviciu. Acum anulează munca procurorilor DNA, care au scos la iveală modul în care guvernul adoptă acte normative abuziv, cu încălcare legilor. Hienele de la televiziunile puterii au primit o gură de oxigen, iar nouă nu ne rămâne decât să constatăm începutul sfârșitului statului de drept. Ne-am bucurat prea repede de respingerea OUG 13. Am intrat de fapt în mașina timpului și ne întoarcem la epoca Stănoiu - sau Back to the USSR. Enjoy! Rodica Culcer, 27.02.2017
RăspundețiȘtergere„Curtea Constituțională și-a administrat un mare autogol
RăspundețiȘtergereZice comunicatul CCR așa: „Curtea a constatat că a existat și există un conflict juridic de natură constituţională între DNA şi Guvernul României, generat de acțiunea DNA de a-și aroga atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2017”.
Întrebare: dar de unde știe CCR ce a făcut DNA în acest dosar, câtă vreme acesta este în stadiul „in rem”, iar în această fază dosarul e secret? Liviu Avram