„Toate tipurile de comic defileaza somptuos dinaintea unei populatii care penduleaza intre stupoare, deruta, speranta contrafacuta, bascalie, lehamite. Comic de situatie? Avem! Comic de caracter? Este! Comic de moravuri? Ba bine ca nu! Comic de limbaj? Pai cum altfel? Am putea vorbi si de un comic al numelor, dar nu vrem sa fim acuzati de ”atac la persoana”. Desi ”persoanele” sus-puse nu se sfiesc sa atace din toate pozitiile… Te uiti la felul in care s-a constituit noul guvern si ai ”un lung prilej de vorbe si de ipoteze”.
Andrei Pleșu
30/08/2017
15/08/2017
Nici zidurile nu mai au putere să se ridice
„Nu stă un zid în picioare până ce nu i-ai dat un suflet de om.“ (Cezar Petrescu, Apostol)
Eli Gîlcescu
13/08/2017
Poveste de pe Strada Unirii
Nu ai nevoie
în viață decât de o brumă de avere. Restul este pentru a te grozăvi.
Ea n-a apucat
nici bruma, n-a prins nici fărâma de dragoste să-i țină de cald sorții. A dat doar peste nepăsarea și răutatea celor mulți. Oameni orbi și surzi, cu sufletul ferecat. Până și așternutul
i-a fost ticălos. Ticălos și locul pentru îndurat! Mereu în voile necuratului,
scuturată în bătăi, mereu cerșind câte doi lei, pe ici-pe colo. Era în conflict
cu soarta. Trăia în degradare la propriu. Singura bucurie era în fața unui
pahar de tărie. Așa își omora viața.
Vorbea
rar de necazurile ei. Nu știu dacă le mai simțea. Departe de civilizație, fără
lumină, apă, gaze. Fără un ajutor social.
Dar nimeni
nu a trecut să vadă ce-i cu ea. Să privească pentru o clipă ce se află
îndărătul unor pereți care sunt gata să cadă.
În aceată
lume dură, oamenii o ocolesc din cauza unei dizabilități, un retard care ar fi mai
mult decât convingător pentru a fi inclusă într-un sistem instituționalizat de
supraveghere și tratament. Dar cui îi pasă?
Despre ce
a lăsat în urmă, despre sărăcie și slăbiciunile omenești, despre adversități și
respingeri, despre normalul anormal, din ce în ce mai greu de definit, de
înțeles, despre multe, multe neliniști și nesiguranța zilei de mâine, despre o altfel
de lume... dincolo de noi, în curând
Eli
Gîlcescu
11/08/2017
Vine... naționalizarea
Au făcut
din legea fondului funciar o dramă a tranziției. O dramă care e pe cale să nu
se sfârșească. Pentru că nu există interes.
Au
tergiversat rezolvarea cererilor, timp în care nu se mai găsesc, nu se mai pot
lua în discuție... Și nici să se mai poată vreodată, conform altor legi
restrictive, nocive.
Cum legiuitorul
a intervenit în favoarea comisiilor locale, județene, prin excepții după
excepții, amânări după amânări, termenul de depunere a cererilor de revendicare
a rămas neschimbat. De ce? Termenul de soluționare a cererilor a fost prorogat.
Nu era firesc să se proroge și termenul de depunere a cererilor de revendicare?
De ce ar
interveni cineva în sprijinul celor păgubiți a doua oară!
Când
urmărești alte scopuri decât cele ortodoxe,când vrei să pui mâna pe pământul
cuiva, pui termene.
Proprietatea,
oricare ar fi, chiar nerevendicată, nu are nevoie de termene. Ea e veșnică.
Au restituit
proprietățile (pe hârtie), dar procedura nu a fost dusă până la capăt, inclusiv
înscrierea în CF! Sunt înscrise în CF doar 20,8% din proprietăți! Aceasta este
drama tranziției. Nimeni nu știe cui aparțin până se definitivează cadastrul
țării. Și mai vrem fonduri europene atrase, investiții durabile etc. O iluzie
totul. O iluzie și bucuria de a recâștiga ceea ce au pierdut
strămoșii. Și vine anul 2018, și nimeni
și nimic nu se mai poate revendica.
E G
07/08/2017
SCRISOARE CATRE LICEENI/TINERI DE TUDOR CHIRILA
Noi am
pierdut. Dar voi, voi mai aveţi o şansă. Noi am fost fericiţi că am
descoperit Coca-Cola şi bananele şi am crezut că dacă noi citim, şi ei vor
citi. Şi că toţi vom progresa şi ţara o să aibă scăpare. Noi ne-am înşelat.
Unii dintre noi au plecat de aici. Câştigă bani acolo şi tânjesc după oraşul
ăsta împuţit. Voi însă, voi aveţi o şansă. Voi, aveţi şansă.
Nu vă
gândiţi la furat. E calea cea mai simplă. Ştiu
că aţi aflat că aşa te îmbogăţeşti. Dacă ai pământ sau dacă faci afaceri cu
statul. Ştiţi voi ceva despre TVA şi cum ai putea să-l furi, dar nu vă e încă
foarte clar. Nu ăsta e drumul. Cu cât se va fura mai mult, cu atât se va
construi mai puţin, iar copiii copiilor noştri vor moşteni un imperiu de
cenuşă. Sunteţi tineri şi totuşi habar n-aveţi ce înseamnă un Bucureşti în care
se circulă normal. Dacă voi habar n-aveţi şi dacă Ei continuă să fure, gândiţi-vă
la copiii noştri. Nu e nici o şansă.
Citiţi.Citiţi mult. Citiţi tot ce vă pică în mână. Nu-i
mai ascultaţi doar pe profesori. Citiţi orice, fără discernământ. Nimic nu e
mai important ca lectura, acum. Apoi, căutaţi-vă între voi. Vedeţi care
citiţi aceleaşi lucruri şi înhăitaţi-vă. Numai în haită de oameni deştepţi o să
reuşiţi. Unul singur dintre voi va fi mâncat. Zece însă, s-ar putea să reuşiţi.
Gândiţi-vă de pe acum să-i înlocuiţi. Timpul lor trebuie să se termine. Trebuie
să-i dominaţi. Dar nu cu gândul că veţi fura mai mult ca ei. Asta e calea
simplă care vă va sufoca moştenitorii. Ce-o să faceţi cu milioaneleîntr-un oraş
mort? Ce-o să cumpăraţi, cu banii grămezi? La ce-ţi foloseşte un Lamborghini
când n-ai o autostradă? De ce să ai o vilă într-un cartier sufocat de
inundaţii?
Nu vă
duşmăniţi profesorii. Sunt oameni amărâţi, din ale
căror drame puteţi învăţa. Îşi dau priceperea pe un salariu de nimic şi vă
învaţă carte. Nu vă băteţi joc de ei. Au muncit, şi nu e vina lor că părinţii
voştri s-au descurcat mai bine. N-aveţi nici un drept să-i dispreţuiţi. Nu le
sunteţi superiori. Banii părinţilor voştri nu vă reprezintă. Vă reprezintă doar
ceea ce puteţi scoate pe gură. Aveţi grijă ce scoateţi pe gură. Vremea pumnului
şi a bodyguarzilor a trecut. O să călătoriţi, iar copiii francezi învaţă carte,
englezii la fel. Vă confruntaţi cu o lume care acum e mai deschisă decât
oricând. Hoţii de la putere nu sunt în stare să vă spună cine este Delacroix
sau Chagall. Nici Duchamp. Nu vă pot spune care e influenţa lui Schopenhauer în
Sărmanul Dionis şi nici de ce este Eminescu un romantic întârziat. Foarte
puţini o să vă spună cine a pictat Cina cea de taină şi de ce Visconti a ales
romanul lui Thomas Mann ca să facă un mare film. Ei vor şti doar să vă înveţe
să furaţi. Iar calea asta, mai devreme sau mai târziu, se va înfunda şi ne va
asfixia copiii.
Nu vă mai
luaţi după ziare. Nu dau doi bani pe generaţia
voastră, nu vă daţi seama? Pentru ei, cu cât sunteţi mai proşti, cu atât le va
fi mai uşor să vă vândă orice căcat. Iar căcatul pe care îl veţi cumpăra va fi
obţinut de la proşti, plătiţi pe măsură. Adică prost. Eleva porno este un
exemplu. Nu citiţi ziarele. Citiţi câteva, cele care vă informează. Nu marşaţi
la orice promoţie. Fiţi mai selectivi.
Nu fumaţi
iarbă şi nu vă daţi în cap cu alcool, cu orice preţ. O să le daţi apă la moară
inculţilor şi hoţilor de la putere. Le va fi mai simplu să vă catalogheze drept
o generaţie de distruşi, iar banii destinaţi salvării voastre îi vor fura. E
timp şi pentru iarbă, e timp şi pentru tequila. Acum însă trebuie să învăţaţi,
pentru că în curând nu va mai fi timp pentru asta, căci veţi intra în viaţă
adânc de tot, şi e mai rău ca în junglă. Animalele au reguli nescrise. Oamenii
au legi scrise.
Nu
alergaţi după bani cu orice preţ. Banii
trebuie să vă fie doar mijloc, nu scop. Scopul vostru trebuie să fie
cunoaşterea. Cu cât veţi şti mai multe, cu atât veţi fi mai înalţi. Orice carte
citită, orice lecţie învăţată, se vor aşeza sub voi şi vă vor ridica deasupra
celorlalţi. Veţi domina cu mintea. Nu e nimic mai frumos decât asta. Europa
cumpără inteligenţă. România nu cumpără nimic pentru că hoţii nu construiesc,
hoţii fură. Nu uitaţi că vă fură pe voi şi asta trebuie să vă oprească. O să
auziţi toată viaţă de Napoleon şi de Nicolae Titulescu, dar sigur copiii voştri
nu vor şti cine a fost Emil Boc. Istoria o scriu cei care construiesc.
Sunteţi
tineri. Nu vă gândiţi că sunteţi slabi. Puterea voastră stă în
curăţenie. Sunteţi curaţi, n-auapucat să vă mânjească, dar dacă dintre voi nu
se vor ridica luptătorii, o să vă împroaşte cu noroiul străzilor pe care nu
le-au reparat. Fiecare picătură de noroi sunt banii care n-au ajuns pe strada
aia. Trebuie să schimbaţi asta. Care e calea? Să citiţi. Literatura universală
o să vă înveţe să deosebiţi Binele de Rău. Balzac, Stendhal, Dumas,
Dostoievski, Dickens, Tolstoi, Goethe, toţi deosebesc Binele de Rău. Din
prezentul amărâtei ăsteia de ţări nu puteţi învăţa Binele. Binele puteţi fi
voi. Şi cu cât veţi fi mai mulţi buni, cu atât veţi sufoca răul. Nu e
imposibil. Daţi scrisoarea asta mai departe. Deveniţi buni, mai buni, cei mai
buni şi răspândiţi-vă precum lăcustele.
Nu-i
invidiaţi pe oamenii cu bani. Nu vă
faceţi modele din băieţii de bani gata, din băieţii de oraş. După treizeci şi
nouă de ani le va rămâne doar o listă lungă de femei. Or trofeele astea sunt
trecătoare. Când îmbătrâneşti şi trofeul tău va fi o babă. După asta vine
singurătatea. Voi aveţi şansa să lăsaţi ceva în urma voastră. Banii nu sunt
Calea. Priviţi unde ne-a adus setea de bani.
Nu vă
resemnaţi, asta nu duce nicăieri. Capul
plecat, sabia îl taie. Protestaţi, luptaţi, protestaţi. Cu scop, însă. Nu
degeaba, că altfel se transformă în lătrat. Învăţaţi legile. Învăţaţi-vă
drepturile. Atunci veţi şti când are cineva voie să vă legitimeze. Veţi şti cum
să luptaţi, dacă veţi şti legile. Apoi o să vedeţi că legile sunt proaste. Şi
veţi înţelege că trebuie să le schimbaţi. Pare greu şi cere timp. Dar, Doamne,
voi aveţi timp şi pentru voi nimic nu e greu. Voi nu înţelegeţi că SUNTEŢI SCHIMBAREA?
Dacă voi lăsaţi ţara asta pe mâna hoţilor, atunci de-abia copii voştri vor mai
avea o şansă! Căci şansa vine o dată la o generaţie. Noi am pierdut. Câţiva
dintre noi, şi nu suntem puţini, vă putem ajuta. Noi suntem Fomilă şi Setilă,
dar voi sunteţi Harap-Alb. Alegeţi dintre voi pe adevăraţii lideri. Să-i
alegeţi şi să nu-i invidiaţi. Lor le va fi cel mai greu. Vor avea gloria, dar
şi coşmarul. Vor fi salvatorii voştri, dar se vor pierde pe ei înşişi. Liderii
trebuie să fie dintre voi. Şi trebuie să-i căutaţi de pe acum. Uitaţi-văunii la
alţii în fiecare zi şi căutaţi-vă căpitanii. Altfel veţi pieri o dată cu noi.
Şi atunci porţile libertăţii ne vor fi închise şi EI vor câştiga. Cine sunt ei?
Ştiţi foarte bine. Îi vedeţi în ziare, în fiecare zi.
Salvaţi-vă!
Salvaţi-ne! Este o singură cale! Lupta
cunoaşterii!! Şi când veţi fi câştigat lupta cunoaşterii,de-abia atunci veţi
şti să luptaţi cu adevărat!!!
Nu vă
amăgiţi cu prezentul… Salvaţi-vă în viitor. Noi am pierdut. Voi? Ce faceţi?
02/08/2017
Pe cai mari
Pentru că
lăcomia de bani nu are opreliști...
Se lucrează din greu
Se reîntorc
pe cai mari. În afară de cei indezirabili. (E. G.)
La ce mă gândesc azi
La „pensia
mea specială“.
Mă umple
de mulțumire pentru toți anii frumoși și amintirile
atât de vii pe care le retrăiesc în fiecare lună, fără rușine.
La ce mă gândesc azi...
La
purtătorii de pensie-salariu arătați cu degetul, (ne)dezlegațí de rușini.
Atât.
Eli
Gîlcescu
01/08/2017
Mă simt de parcă... toate se întâmplă altfel decât m-aș fi așteptat
Abonați-vă la:
Postări (Atom)