Strada

PSD (și probabil toată clasa politică de la noi) nu înțelege că internetul și rețelele de socializare schimbă nu doar jocul social și informațional în lumea de azi, ci și jocul politic. Democrația în era Facebook e cu mult mai participativă, mai directă și mai rapidă decât înainte. Partidele politice sunt actualmente scăldate, și uneori topite în magma socializării pe net. Rețelele încep să semene mai degrabă cu agora antică, unde totul se decidea între toți cetățenii. 
La noi, și probabil și aiurea, partidele sunt într-o mare criză de identitate, căci societatea a devenit mult mai complexă decât acum câteva decenii: ce clase sau categorii de oameni moderni se mai simt reprezentate ideal de partide sau de dicotomia stânga/dreapta? E motivul pentru care PSD, partidul votat mai ales de oameni mai tradiționaliști, care n-au trecut, ca mijloace de informare, de televizor a rezistat și a prosperat, pe când celelalte au diminuat. Această înapoiere e forța aparentă, dar și slăbiciunea reală a PSD. Căci, deși n-are opoziție serioasă în celelalte partide, el și-a găsit un mare opozant într-o structură mult mai avansată, azi, decât partidele politice: supra-conștiința și gândirea colectivă a rețelelor de socializare. Nu vreau să spun prin asta că sistemul tradițional de partide și-a pierdut rolul în democrație, ci că alături de ele a apărut un nou actor care va schimba foarte repede, vrem sau nu vrem, regula jocului. Strada, cum o vedem azi, e noua agora virtuală a lumii moderne

Mircea Cărtărescu