31/12/2012
26/12/2012
Marian Dragomir - Crăciun fericit!
Crăciun fericit! - Joyeux Noel! - Feliz Navidad! - Felice Natale! - Merry Christmas! - Frohe Weihnachten!
Crăciunul - Nașterea Domnului
Considerat în vechile calendare, chiar creștine, drept celebrare a Anului Nou (fapt susținut și de numeroasele practici magice ale Ajunului), Crăciunul a păstrat până la urmă cu preponderență imaginea sărbătorii creștine, în care mai pot fi decelate numai în mică măsură ritualuri păgâne. Sub influența lui Moș Ajun a apărut și un Moș Crăciun, figură controversată, de un demonism accentuat. Mai întâi ostil momentului Nașterii, convertit (uneori pedepsit) ad-hoc în fa¡a minunii pogorâte asupra soț¡iei sale, Crăciunoaia, devine simbol al sărbătorii, al dărniciei și al crezului. Lui i se atribuie obiceiul darurilor făcute copiilor, după modelul celor oferite pruncului Iisus. De cealaltă parte, obiceiul colindatului pare să nu-și găsească întrutotul explicații creștine: fie că obiceiul exista încă înainte de nașterea lui Iisus (și el, când era copil, mergea să colinde!), fie căeste practicat ca element component al unor ritualuri eshatologice (când nu se vor mai auzi colinde și când nu se vor mai face ouă roșii va veni sfârșitul lumii), este vorba mai puțin de colindele specifice, în care este preamărită Nașterea (fixate exclusiv de această sărbătoare). Toate aceste explica¡ii sunt valabile pentru colindele agricole de sfârșit de an, având ca punct de plecare ziua de 23 decembrie, și încheindu-se undeva în jurul zilei de 7 ianuarie.
Dacă la Crăciun e cald, încât se pot ține ușile deschise, la Paști va fi frig (Pamfile, 1997, p. 398).
Dacă în prima zi de Crăciun va fi vreme senină, frig și ger, atunci vara va fi bună (Gherman-4, p. 126).
Începerea câșlegiului (carnelegiului). Când e lung timpul între securi (posturi), adecă ține lung timpul carnelegiului (carnevalului), atunci se crede a fi anul bun, mănos (Mangiuca, 1882, p. 33).
25/12/2012
Ștefan Afrimescu - Continuare la Anunt...
Visul următor!
Se făcea că eram fulg de nea
si învăţam să zbor, sau voi nu
ştiaţi că şi fulgii de zăpadă iau
lecţii de zbor!?
Tot exersând, m-am pierdut
de ceilalţi confraţi şi-am...
aterizat în palma unei tinere
ieşită la pierdut de timp şi la
vânat de fulgi de...zăpadă!.
Am rugat-o să ma lase să cad,
la ea în palmă fiind foarte cald,
riscam să mă topesc înnainte
de-a ajunge la întâlnirea ce-o
aveam cu bolidul de-anul trecut
căruia-i spărsesem la primul fool
contact un „far”, el julindu-mi doar
foarte uşor „caroseria”, în timp
ce traversam cerul chiar pe „zebră”!.
În aceste condiţii, nu mai aveam
cum ajunge la reîntâlnirea cu
bolidul pentru reconstituirea faptei.
Şi astfel, viaţa mea ar fi putut dura
fix cât a... unui fulg de zăpadă.
PS:
Cele mai sus relatate
nu sunt o „glumă”.
Dacă vi se par „clişee”,
rupeţi-le şi aruncaţi-le
la coş!
24 dec.2012
23/12/2012
Ștefan Dumitru Afrimescu - Vis
Jumătate eram noapte, restul,
stea căzătoare, jumătate eram
umbră restul şoapte, Lună plină,
stea fixă sau migratoare pe-o
boltă senină, uneori agitată.
Şi mai mereu se făcea că-mi
cresc aripi, dar nu să zbor eu,
ci visul să zboare, şi-acum mă
mai dor urmele lăsate de aripile
crescute degeaba, pe cer nu
mai e nici măcar o umbră de
pasăre sau... de zbor.
PS:
Eu foloseam aripile pentru
zborul meu interior.
Este şi motivul pentru care
urmele lor mă mai dor şi...
azi, precum urmele cuielor
din palmele lui Iisus.
N-ai Doamne nişte aripi de
închiriat sau de vânzare
pentru visul următor?
22/12/2012
18/12/2012
Ștefan Afrimescu - Continuare la Anunt...
Nu-mi dau seama din starea
asta de umbră în care mă
aflu, dacă posteritatea chiar
are vreo trebuinţă cu mine,
dacă chiar are vreun soi de...
chemare, vreo misiune de dat.
Răspunsul îl voi primi destul
de probabil în plic, fireşte...
atunci când n-o să mai am ce
face cu el, când pe-aici voi fi
iarbă, iar în ceruri, voi fi poate
toiagul lui Dumnezeu înflorit
de dorul întoarcerii, fie şi-n
ultima fiinţă, cu care speră să
mai salveze încă o dată lumea
sau...dimpotrivă, s-o scufunde.
Desigur ar mai fi şi varianta
cu desăvârşirea lumii, dar...
cine ar mai putea să-l creadă,
afar’ de mine?! Voi sau ei?!
17 dec.2012 .
17/12/2012
Ștefan Afrimescu - Continuare la Anunt...
Ştiţi, totul este ca o sfâşiere!
Ca o despicare a prezentului,
de trecut, a viitorului de...
prezent şi-a uscatului de ape.
Vedeţi, totul este ca o...
sfârtecare a umbrei, care sunt.
16-17 dec.2012
Dar cel mai important e
să nu încerci să tragi de
timp sau să vrei să-ţi
fentezi moartea cum
au încercat unii să-şi
fenteze vieţile şi au
sfârşit, ditrugându-ni-le
pe-ale noastre.
17 dec.2012
16/12/2012
Ștefan Afrimescu - Continuare la Anunt...
Azi, încă mai sunt umbra
care-am ajuns, asta până
dinspre zori, când cineva
acolo sus face prezenţa
celor de jos: „nomini Ion,
Gheorghe, Mircea, Nichita,
Mihai, In nomine Patris et
Filii et Spiritus Sancti...
Ultimii strigaţi sunt cei
plecaţi tocmai în timp
ce se făcea prezenţa.
Nu am nici cea mai mică
îndoioală că într-o viitoare
dimineaţă mă voi auzi şi eu
strigat: „nomine ştefan
dumitru afrimescu –In
nomine Patris et Filii et
Spiritus Sancti...”!
Dar, s-a crăpat deja de
ziuă şi încep să-mi caut
umbra, căci mai trebuim
se pare, măcar pentru
înc-o zi şi-o noapte.
16 dec.2012
Stella Anghel - Blitz of Ideas.
In ultima vreme, nu știu sa prind aerul dintre pomi, dar am răbdare sa le ascult suierul; nu stiu sa mai deschid radioul cand stolurile de frunze ruginii inca mai haladuiesc in tot orasul, ajutandu-ma sa le colind nuantele.
Nu stiu sa intreb ''Ce vrea sa spuna tipa?'', dar sunt in stare sa pun probleme de genul ''Care este intentia autorului'', ''Asteapta,Interac
Nu stiu sa fi calatorit in Atlantida, dar uneori ma trezesc urmasa popoarelor de acolo, in dorul meu dupa meleaguri construite dupa principiile drumului spre adevarul revelat.
Ce frumos ar fi un blitz p
este o mare de valuri inundate monocolor!
Nu stiu sa fi zdrobit vreodata o gramada de pietre, dar ma atrage sunetul atingerii lor cu fruntea mea vulnerabila din pricina gesturilor de sabii.
Nu stiu de ce ne impiedicam mereu de radacinile amintirilor, de stabilitatea cuvintelor, de ritualul zilnic al formalismelor.
Stiu ca, dupa ce scriu aceste randuri, oglinda privirilor mai are un nou confident, blitz-ul iesit din carapace, la lumina polemica a unui tratat de pace sau a unui castan nelipsit de flori.
Nu stiu sa fi zdrobit vreodata o gramada de pietre, dar ma atrage sunetul atingerii lor cu fruntea mea vulnerabila din pricina gesturilor de sabii.
Nu stiu de ce ne impiedicam mereu de radacinile amintirilor, de stabilitatea cuvintelor, de ritualul zilnic al formalismelor.
Stiu ca, dupa ce scriu aceste randuri, oglinda privirilor mai are un nou confident, blitz-ul iesit din carapace, la lumina polemica a unui tratat de pace sau a unui castan nelipsit de flori.
O seara frumoasa!
Stella Anghel - Secunda hedonistă
Eu nu sunt poetă, dar citesc numeroase poeme de la vârsta când toți căutăm emoții în cărți, fiindcă ne era jenă să ne exteriorizăm.
În secunda hedonistă, pledez patetic pentru REGASIRE.
Regăsirea scrisorilor în plicuri demodate, în care ideile sunt actuale încă, pe când eu le-aș fi dorit proceduri medievale.
Regăsirea buletinului meteo capabil de gesturi duioase confundate cu priviri compătimitoare.
Regăsirea mesajului din vitrina transparentă a vasului de croazieră, când nu conta decât frumoasa alunecare a lumii.
Regăsirea rănilor pe care delatorii au presărat suspansul muzical al deposedării de funcții efemere.
Regăsirea piețelor nesfârșite, cu șiruri de fructe copleșite de exotice ademeniri.
Regăsirea puterii de a configura secundele în timp al trăirii .
E viață. Sunt gesturi. Doar atât.
Regăsirea rănilor pe care delatorii au presărat suspansul muzical al deposedării de funcții efemere.
Regăsirea piețelor nesfârșite, cu șiruri de fructe copleșite de exotice ademeniri.
Regăsirea puterii de a configura secundele în timp al trăirii .
E viață. Sunt gesturi. Doar atât.
15/12/2012
Stefan Afrimescu - continuare la anunt...
.jpg)
Voi fi ce-am fost şi mai...
înainte de a fi - o umbră -
venită înaintea mea pe...
lume, o umbră cu cip la
purtător în loc de nume şi
cu perechea rătăcită sau
ajunsă şi ea înger decăzut.
Aş mai putea să fiu neantul,
în care n-am crezut, dar şi
ploaia repede de vară sau
viforniţa de-anul trecut,
ninsoarea mielor sacrificaţi
de Paşte, sunt copilul care
a ţipat înnainte de-a se naşte
sfâşiind noaptea amniotică
a începutului de lume.
Şi din toate câte-am fost
Am mai rămas o umbră
16.dec. 2012
Afrimescu Stefan - Anunţ...(important pentru...posteritate!?)!
Odată cu prima zăpadă,
a căzut din ceruri şi...
partea mea de înger.
Fulgii de zăpadă, pe
care voi călcaţi, sunt
aripile mele frânte de
marginile beznei din
care am căzut, spre a
redeveni ce-am fost.
Scârţâitul zăpezii, sub
bocancii voştri, e ţipătul
de durere al aripilor de
înger care am fost, sub
apăsarea năpraznică a
gerului şi-a paşilor...
unor fiare, ieşite la vânat
de îngeri decăzuţi.
15-16 dec.2012
13/12/2012
Stella Anghel - Îngerul Blond
Îngerul Blond ne-a învățat să nu lăsăm timpul să curgă zadarnic și să dăruim cea mai frumoasă îmbrățișare celor care ne iubesc.
Priviți la fruntea lui, care are pulsațiile lui Eminescu. Priviți la zăpada de afară, căci în amintirea lui a nins cu inima iubitei, cu tot râsu-plânsu, cu necuvinte, cu alcool, cu elegii, cu tăcere, cu drumul lui Nichita spre eternitate.
Ne-a învățat să nu cunoaștem durerea iubirii, fiindcă purtăm cu noi starea poeziei, cea mai frumoasă moștenire lăsată românilor adevărați.
Te iubim, Nichita!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)