Vinovații

Cristian Teodorescu 

N-a fost cutremur, n-au fost inundații și nici război nu e în România. Dar am cerut și (bine că) primim ajutoare umanitare ca să scăpăm de efectele pandemiei. Efecte provocate de politicieni aflați la putere și de politicieni care viermuiesc în opoziție. Efecte provocate și de ierarhi ai BOR, de medici, de profesori, de influensări, dintre care unii fac eforturi clare de zădărnicire a combaterii pandemiei. Și nu-i deranjează nimeni.

Pe unii de pe margine îi consolează că Bulgaria și Ucraina stau mai prost decît noi cu vaccinarea anticovid. Pe unii dintre cei de la putere nu-i tulbură decît în vorbe că am ajuns într-o situație catastrofală. Pe alții nu-i tulbură nici atît.

Cei ce se duc de cîteva zile să se vaccineze n-o fac din grijă pentru sănătatea lor sau a semenilor, ci pentru că de azi nu mai pot intra în diverse locuri fără certificatul verde. Sau de frica morții. Sau pentru că nu mai e loc în spitale.

În timp ce statul a eșuat lamentabil primii oameni din ierarhia puterii au alte treburi. Să-și apere cu ghearele și cu colții scaunul și funcția. Să-și pună pilele în funcții gras plătite. Să pară cît mai preocupați de soarta celorlalți cînd îi înconjoară camerele televiziunilor. Încît ai zice că cei care-i machiază înainte de ieșirile în public le desenează cu creionul dermatograf ridurile îngrijorării pe frunte.

În stradă ies antivacciniștii care-i acuză pe vaccinați că vor să le răpească libertatea de a li se rupe de sănătatea ceilorlalți. Medicii de la reanimările spitalelor au ajuns să le spună celor care nu cred nici azi că e pandemie și că de covid se moare să numere dricurile care ies pe porțile spitalelor, iar groparii cimitirelor au schimbat lopata pe cupa excavatorului, fiindcă nu mai prididesc să sape adăposturile pe vecie.

Îmi îngădui să gândesc că binele e mai mult decât răul

Cristian Tudor Popescu

Autor fondator

Astăzi, am primit în deltoid prima porție de ser anticovid. În condiții cât se poate de bune. Deși lume era, n-am așteptat deloc, fluxul de cetățeni, întocmirea actelor și vaccinarea propriu-zisă fiind impecabil organizate.

Acul seringii e atât de subțire, iar penetrarea nu e profundă, așa încât n-am simțit nici măcat înțepătura unei injecții obișnuite, n-am simțit aproape nimic.

În sala postvaccin, oamenii stau cuminți un sfert de oră, pentru cazul în care apar reacții adverse.

La ieșire, am dat peste o mulțime considerabilă, așezată în cozi paralele, care nu exista când intrasem. Tineri, mulți tineri, familii, oameni mai în vârstă așteptau în ordine. Un polițist local m-a lămurit că o dată la 2 ore, centrul se dezinfectează, de aceea se formează o oarecare aglomerație la intrare. Am întrebat dacă vine lumea la vaccin pe parcursul zilei. „Vine, domne, vin și de la 6 dimineața, deși deschidem la 8, vor să fie primii, unora le e frică să nu se termine vaccinurile”.

E prima dată, de la începutul pandemiei, când îmi îngădui să gândesc că binele e mai mult decât răul. 

https://republica.ro/cum-e-la-vaccin

La vremuri noi tot ei

Rodica Culcer

Fie-mi iertat dacă entuziasmul cu care premierul Florin Câțu vorbește despre campania de vaccinare îmi amintește de spectacolele brigăzilor artistice de agitație de pe vremuri, când „artiștii” cântau în pas de dans „la noi treaba merge bine, merge bine, merge bine - merge bine, zău!” Cam așa și cu declarațiile prim ministrului de azi, care ignoră cu desăvârșire, probabil pentru că așa i-au spus comunicatorii guvernului să ignore, realitatea crudă a cifrelor. Și aceasta pentru că nimic din statistica prezentată de STS și citată de marele finanțist din fruntea guvernului nu ne îndeamnă să fim optimiști. În primul rând, pentru că doar 4,69% din categoria cea mai vulnerabilă, adică vârstnicii de peste 65 de ani, au reușit să se programeze. Calculați 56,25% din cele 305,562 de programări și apoi raportați numărul vârstnicilor programați la totalul populației de peste 65 de ani, care era, la 1 ianuarie 2020, de 3,664,411 persoane, și veți ajunge la procentul pe care l-am calculat și eu, de 4,69%. Dacă ne gândim că, potrivit documentelor guvernului, mortalitatea în rândul acestei categorii de vârstă este de peste 83%, vă veți putea întreba în ce măsură se justifică parazitarea cele de-a doua etape a campaniei de vaccinare cu „esențialii” din guvern, Parlament și câteva sectoare de activitate. Adaug că angajatorii, adică inclusiv Parlamentul și guvernul, au realizat 30,59% din programările din prima zi a celei de a doua etape și suspectez că au avut perioade orare când au avut prioritate față de plebe, căci site-ul Rovaccinare a afișat câteva ore anunțul potrivit căruia programările erau deschise doar pentru perioadele juridice.

Cine va dori să mai facă un pas în efortul de contracarare a spălării pe creier operată de televiziunile hrănite cu bani guvernamentali, va putea găsi rapid pe internet date privind grupurile care au avut prioritate la vaccinare în UE și va afla că atât Comisia Europeană cât și țări mai serioase ca noi, cum ar fi Marea Britanie, Germania, Franța, au programat prioritar persoanele în vârstă dar nu la grămadă, ci în ordinea descrescătoare a vârstei, împreună cu cele suferind de boli cronice. De guvernanți care să-i concureze pe vârstnici și pe bolnavii cronic la vaccinare nu am auzit decât în România. Până și Regina Angliei și soțul ei, Prințul Philip, au așteptat să le vină rândul. Nu mă supăr că președintele Iohannis s-a vaccinat înaintea altora, pentru că trebuia sa dea un exemplu. Dar onor prim ministrul și miniștri puteau să mai aștepte. Dar așa e la noi: poți scoate țara din comunism, dar nu poți scoate mentalitatea comunistă din capul celor care o conduc. Tentația de a se constitui într-un echivalent post-decembrist al nomenclaturii și de a-și aroga privilegii nu îi părăsește.

Sigur, strategia a fost elaborată de guvernul Orban, dar președintele Iohannis a fost de acord cu ea și putea să nu fie, căci nu este susținută de date epidemiologice și medicale, iar premierul Câțu era membru al guvernului Orban, alături de Nelu Tătaru, când a fost adoptată această strategie menită să-i privilegieze pe guvernanți și pe ceilalți bugetari.

Vă dau o idee, stimați guvernanți, ca să vă mai spălați rușinea: faceți un pas înapoi și cedați locurile la centrele de vaccinare în favoarea vârstnicilor care nu au apucat să intre în prima fază a programării, așa cum unii dintre voi au demisionat din Parlament pentru a nu beneficia de pensii speciale (deși vor beneficia oricum). Ce ziceți?

Aici începe Europa

Catchy

Toate țările europene au administrat “festiv” primul vaccin și au transmis asta la televiziunea publică. e mare sărbătoare peste tot în lume, e o zi istorică pentru știință și pentru colaborarea internațională. așa trebuie privit ce se întâmplă, în această cheie emoționantă.

Toate țările europene au administrat “festiv” primul vaccin și au transmis asta la televiziunea publică. e mare sărbătoare peste tot în lume, e o zi istorică pentru știință și pentru colaborarea internațională. așa trebuie privit ce se întâmplă, în această cheie emoționantă.

În Suedia, prima pacienta vaccinată a fost Gun-Britt Johnsson de 91 de ani!

În Germania, Edith Kwoizalla, în vârstă de 101 ani, a fost prima persoană căreia i s-a administrat vaccinul. Foto: Profimedia Images

În Marea Britanie, Margaret Keenan, 90 de ani, este prima persoană vaccinată împotriva COVID. FotoProfimedia Images

În Franța, Mauricette, 78 de ani, o fostă menajeră, prima persoană vaccinată împotriva covid-19.

În Spania, o femeie în vârstă de 96 de ani.

În România, prima persoană vaccinată a fost asistenta medicală Mihaela Anghel, 26 de ani, care lucrează în cadrul Institutului „Matei Balş” de patru ani de zile și a făcut parte din echipa care a preluat primul pacient român confirmat cu virusul SARS-CoV-2, pe 27 februarie 2020.

Vă rog să mai citiți și ce a spus Ciprian Ciocan

"Primul vaccin anti-covid administrat în România în decembrie 2020 ne vorbește despre multe lucruri, dar nu în primul rând despre sfârșitul pandemiei și revenirea la viața dinainte - ceva pe care nu putem fi siguri încă.

Despre optimism

Atunci când vaccinul s-a prefigurat ca soluția pentru ieșirea din criză, cei mai optimiști specialiști vorbeau de un termen de 12-18 luni pentru dezvoltarea vaccinului, apoi despre problemele insurmontabile cu producția și distribuția sa. Cei mai pesimiști vorbeau despre 10 ani. Un realist ca Radu spunea că 9 femei nu pot "livra" un copil într-o lună, dar cumva umanitatea chiar a reușit să bată estimările cele mai optimiste, rezolvând și ecuația științifică și cea financiară și logistică. E o lecție despre cum să ne păstrăm atitudinea optimistă chiar și în cele mai negre momente.

Despre știință

Nici usturoiul, nici rugăciunile, nici măcar fibra socială aproape perfectă a suedezilor nu vor salva planeta de pandemie ci tot cercetarea riguroasă a zeci de mii de specialiști, care probabil dorm în laboratoare de la începutul anului, necunoscuți și tăcuți salvând omenirea prin educația pe care și-au injectat-o în vene de mici copii. La rândul lor, stând pe umerii a milioane de alți oameni de știință din trecut, care au avansat tăcuți cunoașterea cu câte un milimetru în plus de fiecare dată, fără premii Nobel și coperți de reviste, fără zeci de mii de share-uri precum live-urile lui George Simion. Știința plictisitoare și neiubită.

Despre colaborare

De la secventionarea ultra-rapidă a genomului virusului, până la studiile clinice derulate pe mai multe continente și multinaționalele care au oferit primele vaccinuri, globalizarea și colaborarea internațională au dus spre rezultatul de azi.

Despre voluntariat

Chiar dacă ne uităm la vaccinuri ca o mare afaceri Big-Pharma, trebuie să nu uităm că o mare parte din rezultat se datorează și miilor de voluntari din toată lumea care au fost dispuși să sufere efectele secundare al unui vaccin nou pentru a salva milioane de vieți. Ei sunt pompierii care se aruncă în focul epidemiei și alți eroi tăcuți. Cei care refuza vaccinarea chiar și astăzi, după ce milioane au fost deja imunizați, spunând că "nu vor să fie chiar primii" exercită totuși un egoism și o ignoranță specială.

Despre antreprenoriat

Chiar dacă și Pfizer a fost susținut prin precomenzi, cercetarea a fost făcută exclusiv pe fonduri private. Ingeniozitatea, spiritul de competiție și capacitatea de asumare de riscuri specifice culturii antreprenoriale sunt parte esențială din rețetă succesului. Acest termen a fost obținut deoarece a fost livrat de antreprenori, nu de vreo agenție guvernamentala. Totuși colaborarea public-privat a funcționat excepțional.

Despre UE

Chiar dacă actuala campanie e folosită politic, e pe bună dreptate. Uniunea Europeană reușește de data aceasta să ofere o soluție practică și muncită pentru o problemă cu care statele naționale mici s-ar fi luptat cu greu. Pornirea sincronă a vaccinării în toate statele UE este o mare realizare a Bruxelle-ului. Faptul că eforturile autorizărilor, achizițiilor si logisticii au putut fi centralizate și rezolvate eficient atât de rapid este o mare realizare europeană. Aici începe Europa.

Si ar mai fi multe: Pfizer nu a acceptat banii lui Trump care a pierdut alegerile fără vaccinul salvator, cercetătorii sunt emigranți de generația a două din Turcia, o țară scandinavă n-a crezut nici ea că vine vaccinul la timp, dar ce bine că e și europeană..."