Destinul familiei dvs. a fost marcat de condiționalul optativ. Cum ar fi fost dacă tatăl dvs. nu ar fi fost arestat și trimis la închisoare de unde s-a întors și bolnav? Ați putea specula pe marginea carierei lui în condiții de normalitate: ce-ar fi făcut (altfel), ce i-ar fi plăcut să facă?
Din perspectivă creştină, parcursul spiritual al lui Dinu Pillat a fost unul ascendent. După cum declara adesea, dacă ar fi fost să ia viaţa de la capăt, ar fi schimbat multe, dar la anii de închisoare nu ar fi renunţat, deoarece atunci a avut cel mai intens revelaţia lui Dumnezeu. Considera, de altfel, că detenţia îi fusese dată ca să ispăşească păcate numai de el ştiute. Cînd s-a întors acasă, nu îşi dorea decît să fie paznicul unei grădini, iar după o vreme, cînd şi-a reluat lecturile şi scrisul, s-a dedicat istoriei literare. Nu a mai inventat personaje, ci a scos din uitare pe scriitorii pe care îi admira şi le-a făcut nişte portrete impresionante. Cu dorul lui de aventură, a cercetat destinul romanului european, ca şi tendinţele din poezia română modernă, concentrîndu-se mereu asupra „celorlalţi”. Crescuse în el un altruism cultural care îl făcea, la sfîrşit, să vadă în creaţia proprie un semn al vanităţii. Nu a lăsat în urma lui decît iubire. Dacă ar fi trăit în condiţii normale, cred că ar fi continuat să scrie şi studii critice, dar şi romane care poate că l-ar fi consacrat ca autor de anvergură.
https://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/nelli-drag-dinu-drag
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu