Atât de triști, de îngenuncheați, de nedreptățiți, de mințiți, umiliți

Marius Manole

Cred ca am ajuns cum nu se poate mai rau. In urma cu 30 de ani, daca ne-ar fi spus cineva ca vom fi atat de tristi, de ingenuncheati, de nedreptatiti, de mintiti, umiliti, ca ne va fi din nou frica, ca iarasi vom fi impartiti intre cei care sunt in sistem si cei care vor sa fie liberi, sa nu stea cu capul plecat, am fi zis ca asa ceva e imposibil. Da, vreau sa lupt, sa fac curat in jurul meu. Da, vreau sa am curaj sa lupt pentru o lume mai dreapta in care sa fim respectati. Da, stiu ca nu e usor si ca in lupta asta ( care uneori pare inutila) pot deveni patimas, pot deveni enervant si poate uneori radical. Pentru ca simt ca acum e ultima sansa. Si ma enerveaza si ma doare ca apropiati , prieteni, colegi nu inteleg și trebuie sa te rogi de ei sa inteleaga , sa mearga langa tine, sa incerce sa iasa in strada... Raspunsul lor uneori te omoara...”lasa-ma , ca nu schimbam noi lumea”. ”Stai tu linistit ca nu se schimba nimic”, ”nu-i treaba mea sa stau in strada, instrumentul meu e votul... ”Si vine un moment ca asta.. Colectiv, Alexandra... si ii vezi cum sunt disperati si nu le vine sa creada si plang prin fata telrvizorului. Se intreaba cum a fost posibil, cum am ajuns aici. Imi vine sa merg, sa le urlu in urechi, sa le spun ca nu au vrut sa lupte mai devreme , ca nu li se parea important. Of! In ultimul an, m-am certat cu apropiati, cu colegi, cu parinti, cu prieteni...imi pare rau..dar in lupta asta e greu sa rezisti si sa vezi cum nu le pasa, cum le e frica, le e lene. N-am copii si s-ar putea sa nu am vreodata, n-am motive sa lupt pentru o lume mai buna, desi cat mai sunt, vreau sa traiesc intr-o tara in care drepturile mele sunt respectate. Dar am colegi cu copii , care au pentru ce lupta, in locul Alexandrei poate fi oricand unul din copii lor..cum dupa ani de zile , nimeni nu a platit pentru Colectiv, nimeni, dar nu e treaba noastra, nu ne priveste. Ce-o fi in inima parintilor? nu pot sa-mi imaginez sau pot doar sa-mi imaginez! Mi-e peste putinta sa inteleg cum sa nu intelegi. Cum?
In perioada asta am gresit fata de colegi, prieteni si imi pare rau. Dar poate ca si mie mi-e frica, poate ca si eu caut, am nevoie de oameni care sa fie langa mine. Stiu sigur ca lupta pe care o duc e cea adevarata si ca e necesara... urmeaza 10 August!!!!