16/12/2021

Un psalm monoton

... cât un stat de lumină

cât o atingere noaptea

de teamă  inima încolo și încoace

nu din voia ei pe lângă lungi

pătimiri departe departe 

murind


nici viața nu mai e viață

nici cea de acum nici cea care vine

despre care vorbesc bătrânii

până îi podidesc plânsul și încep a tremura

atât de triști

până și pământul care se vede nu mai e 

pământ în ruină

se întinde ca pirul

născocitor de rele 

trufaș

fără dragoste firească

fără milă

călcător de cârtițe  

de furnici

supus stricăciunii


Mai departe știi ce vreau să spun


Eli Gîlcescu

(poem în lucru)

16 12.21

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu