Adrian Daniel Gheorghe (facebook)
CSM, cand veti raspunde la următoarele intrebari, poate veți recăpăta respectul cetatenilor din banii cărora primiți salarii, din bani cărora ați facut scoala. Ei si-au facut treaba. Voi de 35 de ani nu prea!! Doar de curiozitate:
Câte plângeri penale a făcut CSM contra procurorilor și judecătorilor când corupții țării scăpau printre degete justiției? Când se prescriu sute de dosare unele după altele... nu era penal, nu?
Din curiozitate: Câte plângeri penale sunt depuse de CSM împotriva celor care au decis în justiție că minori de sub 10 ani și-au dat consimțământul la acte sexuale ca să nu fie incadrare la viol?
Dar pentru dosarele în care pe infracțiuni de mediu au scăpat curați ca lacrima oameni care au și recunoscut în instanță că au defrișat sute de hectare de păduri ?
Nica Iulia (facebook)
Multumim pentru aceste explicatii !Acum ramane sa mai si intelegem de ce, afirmatiile d-nei Gheorghiu, sunt interpretate ca fiind “instigare la ura”. Poate ar trebui depusa plangere penala impotriva unei mari parti a populatiei, pentru ca suntem multi, cei care ii impartasim punctul de vedere.
Bravo, Iulia Motoc! Felicitări pentru această pozitie demnă si curajoasă. Esti persoana cea mai indrituită să spună ceea ce trebuie spus. Ca să fie cat se poate de clar, afirmatiile vicepremierei Oana Gheorghiu nu sunt "instigări la ură". Iulia Motoc (facebook)Pentru ca am fost judecător CEDO aproape zece ani, am datoria sa clarific anumite aspecte legate de libertatea de expresie a politicienilor, având in vedere ca toate cazurile pot ajunge potențial la CEDO
1) Jurisprudența constantă a Curții statuează că discursul politic constituie fundamentul unei societăți democratice.
2) Marja largă a criticii acceptabile: Politicienii, prin natura funcției lor publice, acceptă implicit să fie supuși unui nivel superior de scrutin și critică. Limitele criticii acceptabile sunt considerabil mai extinse în cazul figurilor publice decât în cazul cetățenilor privați.
3)Toleranța față de limbajul incisiv: Curtea a decis în mod repetat că exprimarea politică poate include termeni care „șochează, ofensează sau deranjează”. Un limbaj hiperbolic, polemic sau satiric, chiar și cel perceput ca fiind exagerat sau imoderat, beneficiază de protecția Articolului 10, cu condiția să nu degenereze în discurs ilicit.
4)Importanța dezbaterii de interes public: Protecția este maximă atunci când discursul vizează chestiuni de interes general, guvernanță, transparență sau potențiale conflicte de interese.
Delimitările și Limitele Admisibile:
Protecția excepțională nu este absolută. Restricțiile sunt justificate atunci când discursul depășește sfera dezbaterii democratice legitime și aduce atingere valorilor fundamentale ale Convenției:
Excluderea discursului instigator la ură (hate speech): Conform jurisprudenței (cazurile Féret și Le Pen), discursul care incită la ură rasială, discriminare, xenofobie nu se bucură de protecție. Aceste manifestări sunt considerate contrare principiilor democratice.