07/01/2016

Desecretizări la arhivele Fundației Nobel


„Fundaţia Nobel a permis deschiderea arhivelor ąi publicarea oricărui material mai vechi de 50 de ani.

Cu această ocazie s-a descoperit că:

Arnold Sommerfeld a fost propus între 1917 ąi 1937 în fiecare an, cu o singură excepţie, primind în total 73 de nominalizări. Cu toate acestea nu a primit niciodată premiul Nobel pentru fizică.

Albert Einstein a fost nominalizat de 64 de ori, fiind propus pentru acest premiu 10 ani la rând. Se spune că fizicienii academiei nu au avut nici o intenţie de a-l premia pentru teoria relativităţii. Premiul obţinut în anul 1921 a fost    acordat pentru pentru explicarea efectului fotoelectric.

O dată cu desecretizarea arhivelor Fundaţiei Nobel, s-a descoperit că în anul 1939, Hitler a fost nominalizat la premiul pentru Pace dar la scurtă perioadă, nominalizarea a fost retrasă.

Aceleaąi surse indică faptul că și Stalin a fost propus de două ori pentru obţinerea premiului Nobel pentru Pace.

Marie Curie nu a avut decât patru nominalizări pentru cele două premii primite în 1903 pentru fizică ąi 1911 pentru chimie. De altfel, aceasta a fost prima femeie care a primit premiul Nobel ąi singura care a obţinut premiul Nobel de două ori până în prezent.


Este interesant de mentionat faptul ca Mahatma Gandi, un om politic extrem de pasnic nu a primit vreodata premiul Nobel, desi a fost nominalizat de 12 ori intre anii 1937–1948.

Mendeleev, creatorul sistemului periodic al elementelor a fost nominalizat in anul 1906 pentru obtinerea premiului la sectiunea Chimie, dar nu l-a primit vreodata. A murit in anul 1907.

Lise Meitner a contribuit la descoperirea fisiunii nucleare, dar nu a luat premiul Nobel pentru această contributie.

La cealaltă extremă se află Emily Green Balch, Fridtjof Nansen ąi Theodore Roosevelt care au primit premiul pentru Pace la prima nominalizare.“


În istoria acordării vestitelor premii au existat doi  laureaţi care au refuzat premiul? Aceştia sunt Jean-Paul Sartre şi  Le Duc Tho.

Richard Kuhn, Adolf Butenandt şi Gerhard Domagk au fost obligaţi de Hitler să refuze  premiile Nobel obţinute pentru chimie, respectiv medicină?

Organizaţia Crucea Roşie a obţinut premiul Nobel pentru Pace de 3 ori (în1917, 1944, 1963)?

Boris Pasternak, in 1958 a primit premiul pentru Literatura, dar a fost fortat de Uniunea Sovietica sa-l returneze. In anul 1989, Fundatia Nobel a organizat un banchet la Stockholm si a oferit medalia fiului lui Pasternak.


Trei laureaţi se aflau la închisoare în momentul în care premiul a fost anunţat: pacifistul şi jurnalistul german Carl von Ossietzky (1935), opozanta birmană Aung San Suu Kyi (1991) şi disidentul chinez Liu Xiaobo (2010). Aung San Suu Kyi a mers pe 16 iunie 2012 la Oslo unde a putut să îşi prezinte în cele din urmă discursul de acceptare a premiului Nobel, la peste 20 de ani după atribuirea acestuia.

La 90 ani, americanul de origine rusă Leonid Hurwicz, câştigător al premiului pentru economie în 2007, a devenit cel mai în vârstă laureat în momentul atribuirii premiului Nobel. Decedat în iunie 2008, el a mai trăit doar câteva luni după ce a primit acest premiu.

În ceea ce le priveşte pe femei, romanciera britanică Doris Lessing este cea mai în vârstă laureată Nobel. Scriitoarea avea 87 de ani în momentul în care a fost recompensată cu Nobelul pentru literatură în acelaşi an (2007). A murit în noiembrie 2013.

Cei mai tineri laureaţi Nobel: La 17 ani, pakistaneza Malala Yousafzai a devenit cel mai tânăr laureat al premiului Nobel. A primit, în 2014, premiul Nobel pentru pace, pe care l-a împărţit cu activistul indian Kailash Satyarthi.

Cei mai mulţi laureaţi Nobel pentru literatură scriu proză. În fizică, cel mai recompensat domeniu este cel al particulelor. În chimie - biochimia; în medicină - genetica are un avans; în economie - macroeconomia.

Nobel acordat postum: Din 1974, regulile Fundaţiei Nobel spun că premiile nu pot fi acordate postum, decât dacă decesul a avut loc după anunţul câştigătorului. Înainte de 1974, premiul a fost acordat postum doar de două ori, lui Dag Hammarskjöld (pace, 1961) şi Erik Axel Karlfeldt (literatură, 1931).

În 2011, după anunţul câştigătorilor premiului Nobel pentru medicină, s-a descoperit că unul dintre aceştia, Ralph Steinman, murise cu trei zile înainte. Comitetul Nobel a decis însă ca acesta să rămână laureat al prestigioaselor distincţii întrucât anunţul a fost făcut fără să se cunoască informaţia despre decesul cercetătorului.


5 comentarii:

  1. Pentru a fi admis în concursul de acordare a premiului Nobel, un candidat trebuie să fie propus de o persoană desemnată în acest scop. Cei care pot face propuneri sunt foąti laureaţi ai premiului Nobel, profesori renumiţi ai unor universităţi prestigioase care fac parte din Comitetul Nobel, membri ai parlamentelor internaţionale. Oricine se autopropune este automat descalificat.
    Deciziile referitoare la atribuirea premiilor sunt fără apel. Dacă au existat divergenţe de opinii la dezbatere, Statutul Fundaţiei Nobel interzice ca acestea să fie inserate în procesele verbale sau să fie cunoscute în vreun mod. Actele, rapoartele ąi propunerile comitetelor Nobel privitoare la atribuirea premiilor nu vor putea fi publicate sau cunoscute în vreun mod

    RăspundețiȘtergere

  2. http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/tudor-arghezi-fost-nominalizat-nobelul-literatura-1965

    Tudor Arghezi s-a aflat pe lista celor 90 de scriitori propuşi pentru premiul Nobel în literatură, în anul 1956. O dovedeşte un document publicat de Academia Suedeză, care face publice listele nominalizaţilor după 50 de ani, în luna ianuarie a fiecărui an. Arghezi a fost nominalizat la Nobel cu doi ani înainte de moartea sa, atunci când avea vârsta de 85 de ani şi deja era considerat în România drept „poet naţional”.

    Însă propunerea nu a venit din partea României, aşa cum era de aşteptat, ci din Italia, din partea unui profesor de literatură română de la Universitatea din Roma, pe numele său Angelo Monteverdi. Ca un fapt divers, acesta din urmă a decedat cu trei zile înaintea lui Arghezi, pe 11 iulie 1967.

    RăspundețiȘtergere
  3. http://metropotam.ro/La-zi/tudor-arghezi-a-fost-nominalizat-la-premiul-nobel-pentru-literatura-in-1965-art5962926944/

    RăspundețiȘtergere
  4. ZOE DUMITRESCU BUȘULENGA

    „Înaintea sfârşitului trebuie să recitesc marile cărţi ale literaturii universale.
    Nădăjduiesc ca omenirea să-şi revină din aceasta clipa de orbire, care cam durează. Opere care nu se mai citesc, lucrări muzicale care nu se mai cântă…
    …Pentru mine, marea poezie a fost întotdeauna baia de frumuseţe în care m-am cufundat când am avut nevoie de intrarea în altă dimensiune. Poezia ţine, după părerea mea, de partea cea mai ascunsă, cea mai intimă a fiinţei noastre. Poezia echivalează aproape cu o rugăciune. În poezie te cufunzi pentru a te intoarce cu frumuseţe. In rugăciune intri pentru a te integra absolutului.
    …In octombrie 1964, în Italia, marea eminescologă Rosa Del Conte, împreună cu preşedintele Academiei dei Lincei, Angelo Monteverdi, au organizat la Veneţia un colocviu în cinstea lui Eminescu. S-au strâns atunci, la un loc, românii de acasă şi românii din diaspora. La sfârşit, în seara închiderii, Angelo Monteverdi şi Rosa Del Conte au prezentat o propunere de Premiu Nobel pentru Arghezi. Toată lumea a fost entuziasmată. A rămas stabilit că a doua zi această scrisoare de propunere să fie redactată şi apoi semnată de toţi participanţii la colocviu. Toată lumea a fost de acord, inclusiv Bazil Munteanu, care se afla acolo. A doua zi însă, când propunerea fusese redactată, Bazil Munteanu s-a ridicat şi a spus: “Eu sunt contra. Nu e cazul să se dea un premiu unui poet care a pactizat cu roşii”. Ne-am despărţit cu cele mai dureroase sentimente. Noi românii nici n-am ştiut să ne facem relaţii. Grecii au ştiut şi au avut o mulţime de premii Nobel. Cioran ar fi putut să primeasca un Nobel. Şi Mircea Eliade, şi Eugen Ionesco. …Pentru că intram în zona computerului, am pierdut plăcerea de a citi. Eu sunt un cetăţean al Galaxiei Gutenberg.
    Umanismul culturii se sprijina pe lectură, nu pe imagini fugitive. Lectura îţi lasă popasurile necesare pentru reflecţie, pentru meditaţie. Pierderea obişnuintei lecturii este pericolul cel mai mare care ameninţă planeta, pentru că slăbeşte intelectul, puterea de gândire, şi te face să uiţi limba. Chiar şi eu, după ce am stat cinci ani in Italia, la întoarcere a trebuit să pun mâna pe Eminescu şi pe Sadoveanu, ca să-mi refac limba.

    …Moartea pentru mine înseamna eliberarea de acest trup. Trecerea în lumea celor vii. Lepădarea acestui trup vremelnic şi trecerea în lumea celor vii. Nădăjduiesc. Dacă merit. Asta numai Mântuitorul ştie.“

    RăspundețiȘtergere